Recomand ca garnitură. Bon Appétit!

tinder

 Te-am găsit pe un ecran

Și tot pe el ne-am și vrăjit. 

Timpul a fost cam viclean, 

O săptămână și ne-am întâlnit. 


Te-am găsit  în fața blocului

În boxeri și mult frig. 

Inima nu-mi stătea locului, 

Nici nu-ncercam s-o conving. 


Te-am găsit în dormitor 

Și ne-ai ținut sub cheie. 

Ne-am sărutat color , 

Iar tu mi-ai fost femeie.


Te-am găsit în inimă

Plantând sămânța dorului. 

Te-am sărutat cu patimă

Făcând în ciudă timpului. 


Te-am găsit pe un ecran;

Vom povesti că-n bibliotecă! 

Și uite că n-a fost în van

Să bat pân' la tine potecă. 







Aritmie cardiacă

 Mai știi când mi-ai oprit timpul?

Ori măcar ți-ai dat tu seama?

Ai făcut-o doar cu chipul

Și c-un sentiment de-a valma;

Și ți-a fost atât de simplu...


Chipul tău e un portal

Spre un cosmos de cristal. 

Machiajul tău e praf stelar;

Când mă priveși sunt selenar... 


Tu nici nu ai habar

Ce frumusețe-ntemnițezi

În ai tăi ochi albaștri- verzi! 

Chiar și când pleoapele-i ascund

În somn catifelat, plăpând;

Cu ei ceruri înseninezi! 

În lumea rea să nu îi piezi! 


Mă uit în ochii tăi,

Acesta-mi este viciul, 

Capriciul și deliciul

Ce-i dă inimii bătăi

În plus sau minus

Și-nfige nimbus

În a mea minte

Sucind dibace, 

Creând ceva ce

Tot trupul simte. 













Comă romantică


 Uneori te văd în umbre,

A trecutului mormânt.

În piept zac sunete sumbre, 

Trilul unui greier mut. 


"Cine ești?" te-aș re-ntreba, 

Dar mi-e teamă de răspuns. 

În pădure, p-undeva, 

Sufletul îmi stă ascuns. 


Prin frunzișul de suspinuri

Găsești tufe de regrete, 

Neînsuflețite chinuri

Și poze pe un perete.


O bucată de moloz, 

Ruină abandonată;

Cândva ea era mai roz, 

Acum de gri profanată.


Fotografii cam neclare

Ce miros a zâmbet putred;

Nu mai au pic de culoare,

Melodie fără sunet. 


Amintiri se nasc și mor

Lăsând în urmă tardiv

Suflet ghiorăind de dor,

Visul orbului nativ.


"Te iubesc!" încerc să-ți spun, 

Dar am glasul înecat 

De-al sentimentelor scrum

Ieșind doar un "te-am uitat..."


















Universul în cuvinte

Găsesc absolut divin 

Momentul când, în ceas de seară,

Savurez pahar de vin

Și'o carte în loc de țigară. 

 

Cu o veioză luminez 

Și las să cânte în surdină 

Sunetele dulci de jazz 

Ce timpanul îmi animă. 

 

Îmi plac cărțile,

În ele mă afund. 

Îmi plac literele

Și ce ele'ascund. 

 

Îmi place mirosul lor, 

Parfum ușor color. 

Inspir fiecare silabă

Periind foile-n grabă. 

 

Citind trăiesc mai multe vieți 

Distorsionând spațiul și timpul. 

Fizic pot fi între pereți

Dar mintea mea își schimbă trupul. 

 

Și zboară-n alte depărtări 

Cu oameni noi, alte povești. 

Savurez diferite stări

Departe de cele lumești. 

 

Cartea te poate purta 

În carusel de emoții. 

Dibace-n a contrasta

Orice sentiment obții. 

 

De vrei să testezi

Ale imaginației limite 

Te invit să te pierzi

Într-un labirint de cuvinte!




Hipermetrop


Căutăm cu ardoare 

Ce avem fix în față, 

Dar ne pierdem în culoare

Printre boturi de rață. 


Și ne place să o facem, 

Sau așa avem impresia. 

În falsitate ne complacem, 

Rudă cu depresia.


Pe muncă ne cheltuim 

Timp mai mult decât pe somn

Ajungând să ne-obosim

Până-n stadiul de neom. 


Nu e rău să ai un plan, 

Să faci să îți fie bine. 

Nu e rău să ai un ban

Ci să te-aibe el pe tine. 


Vrem viluțe cu piscină, 

Țoale de lux și mașină. 

Nu una, ci minim două 

Că așa ne place nouă.


Cine e acest "nouă"? 

Noi sau spitalul? 

Nu vi se pare vouă 

Că se cam sare calul?


Oare știm ce-i rău sau bine? 

Ce minciuni sunt reale? 

Judeci oare după tine

Sau tipare sociale? 


"90-60-90"

Împăturiți în lenjerie; 

Mințile pot fi seci;

Cui îi trebuie chimie? 


Nu vreau să fiu normal,

Tentativa unei copii fidele. 

Sunt personaj principal 

În filmul vieții mele. 


Deci clar nu vreau un kitch

Mai bine meci de box

Fără zâmbete și cicatrici

Trase strâmb la xerox. 










Odă timpului

Cum să descriu un ceas?

E inima timpului ce ticăie

Fiecare secundă-i un pas

Pe calea fără de-ntoarcere.

 

Al ceasului mecanism

Are roțile dințate 

Îmbinate-n misticism

Și cu șurubel fixate.  

 

Cele trei limbi ale sale, 

Una mai grăbită c'alta, 

Savurează toate clipele

Cioplind timpul cu dalta. 

 

Timpul este doar conceptul

Ce omul l-a născocit 

Să-l ajute-n programatul

A ce are de trăit. 

 

Secunde și minute, 

Minciuni trecătoare,

Dar dățile sunt multe

Când nu avem răbdare. 

 

Nu simțim ore, chiar zile

Cum se scurg pe nesimțite

Azi ești tânăr, tu, copile! 

Mâine ești om copt la minte! 

 

Armata mea de greieri, 

Cor de ticăituri. 

Pe oriunde cutreieri

Te însoțesc de-a pururi.

 

Mișcări astrale determină 

Și trecut și viitor. 

Timpul nu se termină, 

Noi ne oxidăm ușor!










Dropsuri pudră

N-am mai simțit un gust amar

De un amar de timp

Nu am cu ce să îl compar;

Ține un anotimp. 

 

Mărgăritar cristalin

În sticlă se-agită. 

Prefăcând miezul fin

În apă magică. 

 

Bombonelele-s gustoase

Nu-n aromă, ci în zâmbet. 

Prefac toate mai frumoase, 

Maxilarul într-un scrâșnet. 

 

Dacă vă lăsați distruși

De vertijuri nazale, 

Aveți grijă la spiriduși

Când încep să dea târcoale! 

 

Ai grijă de'al tău pocal

Chiar de ești printre amici, 

Printre ei se mai strecoară 

Uneori și demoni mici.  

 

E o ceață deasă ca-n viață, 

O noxă de-amărăciune, 

Ce te-agață și te-nhață 

Mințind a fi minune... 

 

De se-ntâmplă ciudățenii;

Nu crede tot ce vezi! 

De cazi pradă capcanei, 

Nu crede tot ce crezi!



 











Bâzâieli nocturne

 Țânțarul cu megafon

A cam dispărut din schemă.

Bâzâitul lui afon

A fost marea lui problemă.

 

Bâzâieli nepricepute

Ce țânțarii le tot fac

Însă palme nevăzute

Rapid i-au venit de hac.

 

Strămoșii lui la pastilă

Cădeau pe jos secerați.

Ăștia tineri, fi-mi-ar silă,

Zboară puțin parfumați!

 

Prin selecție naturală

A cam dispărut subit,

Însă acum prins-am boală

Pe un alt nenorocit.

 

Acum văr'su, japonezu',

Zboară-n stil deosebit.

Face glume, titirezu'

Și este greu de bunghit!

 

Tăcut ba vine, ba pleacă,

Dorind a mă înțepa.

Și de cum îl vezi oleacă,

Dispare în stil ninja!

 

Multe-s mutele minute

Petrecute-n încordare,

Însă priviri pricepute

Mereu sunt în căutare.

 

Vigilent aștept momentul

Ca un gardian pe post.

Îl văd zburând ca dementul

Și îl aplaud pe prost.

 

Ce satisfăcut de crimă

Mă spălam eu de păcat..

Acum cu dragă inimă

Eram gata de culcat.

 

Sting lumina-n așternut

Așteptând visul senin,

Dar îndat-am priceput

Că mai bâzâia un chin.













Pandemique lăv

 Știi cum e când te'ndrăgostești

De doi ochi de dup'o mască?

Nici n-apuci să-i grăiești;

Te lasă gură cască!

 

În graba de pe stradă,

Ea vede'o privire mirată.

Masca nu lasă să se vadă

Fața sa îmbujorată.

 

El incearcă un zâmbet

În fracțiune de secundă.

Însă îi scapă din cuget:

Masca avea să-l ascundă.

 

Își remarcă neghiobia,

Însă era prea târziu.

Întorcându-și el privirea,

Ea urca într-un taxiu'.

 

Ar fi vrut s'alerge după ea

Dorindu-și să revadă

Doi ochi căprui de catifea

De dup'o mască albă.









Coroana nedorită

Încoronat făr' a mea voie,

Imperiu-mi e propria casă.

Sentința-mi este anevoie:

Paișpe'apusuri într-o transă.

 

Timpul trece, nici nu-l simt;

Nici aroma sau mirosul

Zilelor ce stau fugind

Și nu le mai prind nici rostul.

 

Tu, coroană prihănită,

Ai cruțat capete multe,

Pe-altele le-ai lăsat mute

Cu privirea-ncremenită.

 

Prietenia-i la distanță,

Imediat după o clanță.

Dar n-am voie s-o deschid

Căci riscul e prea morbid.

 

Cocktail de medicamente,

Cești cu ceaiuri permanente,

Ore-ntregi de seriale,

Dor de clipele normale.

 

Strănut și îmi șterg nasul

În al toaletei papirus.

Amețit îmi este pasul. 

Tu, coroană, îmi ești virus!

 








Război mut

 Este o lume alb-negru

Ce-i pixelată-n șaiș'patru.

Două armate-n marș funebru,

Fiecare-și apără-mpăratu' .

 

Armatele se apără

Amenințând cu moartea.

Priviri intense scapără

În timp ce-și joacă cartea.

 

În prima linie-s soldații

Pregătiți de sacrificiu.

Ei au și aspirații:

Să aibă alt serviciu.

 

Alții veghează-n ture

Din margini de regat.

Rocade-s gata să-ndure

Salvând pe împărat.

 

Lâng-ale turelor pereți

Se află bravii călăreți.

Ei sar în stil mișelesc:

Doi pași, apoi cotesc.

 

O regină și un rege

În mijlocul furtunii,

Alături de vraci cu toiege

Ce luptă ca nebunii.

 

Ea e adversar de temut.

Ajunge-n orice depărtare.

Apără și ucide mut

Începând pe'a sa culoare.

 

El are pasu'-mbătrânit,

Se lasă cu greu încolțit.

Atacă chiar și el nițel;

"șah mat" e singurul său țel.

 








Rețetă prăjitură

 Ingrediente:

Două persoane, timp (după gust)

O linguriță de iubire picurată just,

Zâmbete.

 

Metodă de preparare:

Se ia un băiat și-o fată,

Se pun la conversare,

Plimbări nocturne, ciocolată.

Se lasă pe foc mic

Vorbe dulci și sentimente.

Se adaugă un plic

De zâmbete permanente.

Se amestecă continuu

Pân' la omogenizare,

Presărând obligatoriu

Cu iubire și visare.

Când inimile li se-ncheagă,

Se așează-n așternuturi.

Delicat se-adaugă

Mângâieri și săruturi.

 

Se servește-n orice oră,

Zilnic, de recomandat!

Fierbinte-n temperatură;

Cantitate: nelimitat














 












Matematica vieții

 Ani am douăzeci și cinci,

Patruj'doi port la opinci,

Unu- optzeci în sus răsar,

Șaptezeci am pe cântar.

 

Violența îmi displace,

Deci sunt paralel cu ea-

Suflet perpendicular pe pace,

Congruent cu liniștea.

 

Aparțin lui N stelat

Fiind rudă cu natura.

Pe cerul catifelat,

Iubesc soarele și luna.

 

La capitolul relații,

Permutări și combinații.

Aventuri nu am prea multe,

Două- trei necunoscute.

 

De vrei să te joci ca prostu'

Crezând că n-o să se prindă,

Crede-mă, nu-și are rostul!

Regula de trei, nu-i simplă!

 

Poți face și pe nebunu'

Chiar supradozând iubirea!

Și de-aduni unu plus unu,

Rezultatu'-i înmulțirea!

























 

Culoare

Am inventat o culoare nouă

Amestecând visele cu realitatea.

Miroase ca atunci când plouă

În timp ce-ți cauți jumătatea.

 

Scoate un sunet mut, strident,

Schizofrenie-n linii fine.

Trebuie să fiu foarte atent

Să nu mă tacă și pe mine.

 

Are aroma amară

Ce-ndulcește-orice privire.

Încuiată-n călimară

Așteaptă dezlănțuire.

 

Din peniță de stilou

Parfumează poezia.

Pictată într-un tablou

Ilustrează reveria.

 

E o culoare țipătoare

Ce-i văzută doar de suflet.

În fața ochiului ea dispare,

Mințind că totul e un pamflet.

 

E o culoare ce-ți vorbește,

Te privește și-ți zâmbește.

 

Însă are un defect

Cu nuanțe de perfect.

Te cufundă-n fericire

Și te-mbată cu iubire.

 

Te face să îți dorești

Să ții pleoapele deschise,

Și prin ea tu să privești

Dulci coșmaruri nedescrise.


















Balada unui nasture

 Pe un umeraș pierdut, Stingheră într-o mulțime, Eu te-am rătăcit de mult Dar gândul mi-a fost la tine. Însă timpul a trecut Mai viclean dec...