Am inventat o culoare nouă
Amestecând visele cu
realitatea.
Miroase ca atunci când plouă
În timp ce-ți cauți jumătatea.
Scoate un sunet mut, strident,
Schizofrenie-n linii fine.
Trebuie să fiu foarte atent
Să nu mă tacă și pe mine.
Are aroma amară
Ce-ndulcește-orice privire.
Încuiată-n călimară
Așteaptă dezlănțuire.
Din peniță de stilou
Parfumează poezia.
Pictată într-un tablou
Ilustrează reveria.
E o culoare țipătoare
Ce-i văzută doar de suflet.
În fața ochiului ea dispare,
Mințind că totul e un pamflet.
E o culoare ce-ți vorbește,
Te privește și-ți zâmbește.
Însă are un defect
Cu nuanțe de perfect.
Te cufundă-n fericire
Și te-mbată cu iubire.
Te face să îți dorești
Să ții pleoapele deschise,
Și prin ea tu să privești
Dulci coșmaruri nedescrise.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu