Cu cei vechi nu vedeam bine.
Miopistele-mi nevoi
Cereau lentile mai fine.
I-am pus pe nas și bam!
Na de-aicea' realitate!
În ce fel HD vedeam
Colorata vanitate...
Multe lucruri mi-ascundea
Problema de dioptrie.
În ceață se-nvăluia
Tristețe cruntă, sărăcie.
Acum văd mai bine totul
De la forme pân' la fapte;
Din păcate nu-antidotul
Relelor din zi și noapte.
Văd cum lumea nu zâmbește,
Nu salută, nu iubește.
Văd mâncare cum se-aruncă.
Copii mor de foame încă.
În trafic nici nu mai zic...
Multă ură pân' la moarte!
Nici nu vreau să mă complic...
Hai să trecem mai departe!
Și se sare la bătaie
Mai ușor ca-n ajutor.
Lux au ăia din pârnaie
Nu școlarii din popor.
Lumea este-n agonie.
Multe griji ne-au ajuns.
Văd mai clar cum din prostie
Mulți văd răul ca răspuns.
Simt cu ochii mult amar.
Nu vreau să mai văd nici
bechi!
Am decis să port eu iar
Ochelarii mei cei vechi.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu